Veşti bune pentru ONG-uri: legea economiei sociale va fi adoptată la începutul anului viitor. Vor apărea creditările cooperatiste

România va adopta o lege a economiei sociale cel mai probabil la începutul anului 2014. Aşa a anunţat, joi, Codrin Scutaru, secretar de stat în Ministerul Muncii, în cadrul conferinţei de închidere a programului Prometeus, dezvoltat de Institutul pentru Economie Socială, unde a fost prezentată starea economiei sociale în România, precum şi provocările cu care se confruntă acest segment în lipsa unei reglementări economice clare.

Mai mult, Codrin Scutaru a explicat, în cadrul conferinţei, că în general, asociaţiile şi cooperaţiile, deci întreprinderile sociale, sunt modalităţile la îndemână pentru combaterea sărăciei. Astfel, spune el, următorul pas pe care va trebui să îl facă România este acela al creditării cooperatiste.

Ministerul Muncii are în plan adoptarea creditării cooperatiste

„Această creditare vizează oamenii care nu se pot împrumuta. Fie pentru că fac parte dintr-un grup vulnerabil, fie că muncesc, însă primesc un salariu insuficient, ei nu pot scăpa de ciclul vicios al sărăciei”, a explicat Scutaru, în cadrul Conferinţei Naţionale a Economiei Sociale 2013.

Creditarea cooperatistă se bazează în primul rând pe principiul de asociere şi pe cel al solidarităţii, astfel că primul pas este acela de a înţelege parteneriatele în profunzime, fie ele între actori privaţi sau între actori publici şi privaţi. Numai aşa, susţine secretarul de stat, vom găsi posibilităţi de dezvoltare.

Economie socială, economie pentru toţi

Profesorul Carlo Borzaga de la Universitatea Trento din Italia, care a participat la proiectul Prometeus, a explicat pe larg ce presupun întreprinderile sociale, de unde a pornit conceptul de economie socială şi care este dimensiunea acesteia în zilele noastre.

Economia socială, susţine Borzaga, este genul de activitate economică care în loc să aducă profit doar proprietarilor, reuşeşte să îmbunătăţească şi ceilalţi actori participanţi. Între astfel de organizaţii fac parte asocaţiile, fundaţiile, casele de ajutor reciproc, dar şi cooperaţiile.

„O întreprindere socială trebuie să îndeplinească trei cerinţe. Pe de-o parte trebuie să aibă o componentă economică, o dimensiune socială şi trebuie să fie inclusivă. Ce înseamnă inclusiv? Pe de-o parte, o întreprindere socială trebuie să implice toţi actorii, să limiteze distribuţia profiturilor către proprietari. Nimeni nu sugerează că o astfel de întreprindere nu trebuie să fie profitabilă, însă la sfârşitul anului profitul nu se împarte pur şi simplu între proprietari, ci este în mare parte reinvestit în dezvoltarea afacerii. În plus, cel mai mare avanataj al acestor întreprinderi este resursa umană. Vorbim aici despre oameni creativi, care vor să ajute, nu neapărat să se îmbogăţească. Astea sunt principiile unei întreprinderi sociale”, a explicat profesorul Borzaga, preşedintele Institutului European de Cercetare a Cooperativelor şi a Întreprinderilor Sociale.

Economia socială românească, în şase rapoarte

Proiectul Prometeus al Institutului pentru Economie Socială a durat doi ani, timp în care s-a efectuat mai ales muncă de cercetare în domeniul economiei sociale: de la dezvoltarea conceptului până la politici publice de organizare colectivă şi proprietăţi comune. Au rezultat şase lucrări de analiză, care le vor fi de ajutor viitorilor antreprenori sociali care au nevoie, înainte de orice, de o radiografie a situaţiei economice şi sociale a României.

Sursa: Adevărul