PNUD România și Ministerul Muncii Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice au organizat o întâlnire de lucru privind dezvoltarea capacității strategice a sectorului economiei sociale

Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) România și Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice au organizat, vineri, 29 noiembrie, o întâlnire de lucru la sediul Organizației Națiunilor Unite (ONU) din România. Evenimentul a vizat analiza contextului naţional din perspectiva cadrelor legale, instituționale, sociale și financiare în vederea dezvoltării capacității strategice a sectorului economiei sociale.

Întâlnirea de lucru condusă de domnul Codrin Scutaru, secretar de stat în cadrul Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și doamna Monica Moldovan, Director de Programe în cadrul PNUD România, a reunit reprezentanți ai sectorului public și privat din domeniul economiei sociale, și a fost prijeluită de lansarea de către PNUD România a unui raport de recomandări privind dezvoltarea durabilă a economiei sociale în România.  La eveniment au participat peste 20 de actori cheie, printre care și domnul Horia Ion Irimia, secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, dar și alți reprezentanți ai Guvernului României din Ministerul Economiei, Ministerul Justiției, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale,  Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Educației Naționale. La eveniment au mai participat profesori universitari din cadrul Academiei de Studii Economice din București și reprezentanți de la nivel național din sectorul economiei sociale, precum Uniunea Națională a Cooperației Meșteșugărești UCECOM, Uniunea Națională a Caselor de Ajutor Reciproc ale Salariaților din România UNCARS, Federația Națională Omenia a Caselor de Ajutor Reciproc pentru Pensionari.

România se confruntă cu un procent ridicat de populaţie afectată de risc de sărăcie şi excluziune socială. În acest context, economia socială poate fi o soluţie pentru a răspunde în mod direct şi eficient acestor probleme. De altfel, economia socială sprijină Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului propuse de ONU prin contribuția pe care acest domeniu o aduce la Obiectivul 1 și anume combaterea și reducerea sărăciei la nivel global, a declarat în cadrul întâlnirii doamna Monica Moldovan, Director de Programe în cadrul PNUD România.

Cred că în momentul de față cel mai mult avem nevoie de rezultate concrete în domeniul economiei sociale. Unul dintre aceste rezultate este legea economiei sociale pe care Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice o are pe agendă și care sperăm noi să fie adoptată în prima jumătate a anului viitor. Din punctul meu de vedere orice întârziere în adoptarea acestei legi nu va face decât să reducă șansele de intervenție cu impact real la nivelul grupurilor vulnerabile. De exemplu, pentru minoritatea romă s-ar putea înregistra rezultate notabile într-o perioadă relativ scurtă de timp, de circa 1-2 ani, dacă legea va intra în vigoare, a declarat domnul Codrin Scutaru, secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

În cadrul evenimentului, PNUD România a prezentat o imagine de ansamblu asupra potențialului de dezvoltare a economiei sociale în România punând la dispoziție o analiză a cadrelor legale, instituționale, sociale și financiare, precum și o serie de scenarii și recomandări. Participanții la eveniment au salutat inițiativa PNUD România și și-au afirmat sprijinul și angajamentul pentru dezvoltarea sectorului economiei sociale în România. Raportul de Recomandări al Economiei Sociale poate fi consultat aici.

Conform raportului, dezvoltarea economiei sociale în România poate urma două scenarii:

1)       în primul scenariu, întreprinderile sociale se bucură de acelaşi regim ca orice alt agent economic acestora fiindu-le facilitate accesul la resurse instituţionale şi financiare;

2)       în al doilea scenariu, întreprinderile sociale sunt promovate prin mecanisme de susţinere specifice, identificându-se două opţiuni strategice: susţinerea întreprinderilor sociale independent de angajarea grupurilor vulnerabile şi promovarea, pe lângă întreprinderile sociale, a întreprinderilor sociale de inserţie orientate spre angajarea grupurilor vulnerabile.

Pentru fiecare scenariu, raportul propune recomandări privind cadrul financiar, legal, instituţional şi social.

Printre recomandările raportului se numără:

  • evaluarea eficienței reglementărilor privind funcționarea întreprinderilor sociale și ocuparea grupurilor vulnerabile;
  • elaborarea Strategiei Naționale de Dezvoltare a Economiei Sociale și a unui plan de acțiune cu obiective măsurabile care să permită evaluarea progresului înregistrat;
  • elaborarea unui sistem de indicatori statistici pentru monitorizarea și evaluarea performanțelor întreprinderilor sociale;
  • asigurarea asistenței tehnice și financiare pentru activitățile întreprinderilor sociale pe o perioadă de 1-3 ani de la înființare;
  • asocierea întreprinderilor sociale în federații recunoscute la nivel național și internațional permite o mai bună reprezentare a intereselor acestora și o consultare în decizii strategice cu impact asupra activității lor;
  • identificarea unor mecanisme de susținere financiară prin înființarea unor instituții de creditare-finanțare dedicate întreprinderilor sociale și adoptarea unui sistem de garantare guvernamentală, similiar programelor „Prima Casă” sau „Banca pentru Locuințe”, care să faciliteze întreprinderilor sociale accesarea pieței financiar-bancare; elaborarea unei metodologii de încadrare a întreprinderilor sociale în procedurile de evaluare a riscului de credit;
  • scutirea de la plata impozitului pe profit în cazul întreprinderilor sociale cu un număr minim reglementat de angajați care respectă condiția ca cel puțin 75% din fondurile obținute prin scutire să fie reinvestite în condițiile prevăzute de Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările și completările ulterioare;
  • organizarea periodică a unor campanii de informare și conștientizare în vederea creării oportunităților de informare despre economia socială, dar și de consiliere în vederea înființării întreprinderilor sociale;
  • continuarea programelor de formare antreprenorială, managerială și de specialitate și finalizarea adoptării de către România a cadrului european de calificări;
  • promovarea unor programe de voluntariat și adoptarea unor mecanisme financiare de stimulare a implicării cetățenilor;
  • diseminarea exemplelor de bună practică cu potențial de replicare prin intermediul centrelor de informare și consiliere județene;

Recomandările propuse în cadrul raportului au fost dezbătute în cadrul unei serii de opt sesiuni de consultare publică şi validate de specialiştii din domeniu. Elaborarea Raportului de Recomandări al Economiei Sociale s-a realizat prin metode de cercetare calitative şi cantitative. Au fost organizate două cercetări cantitative pe eşantion de disponibilitate în rândul specialiştilor în incluziune socială (2012) şi în economie socială (2013). Culegerea datelor s-a realizat în octombrie – noiembrie 2012, respectiv noiembrie 2012 – martie 2013.

 

Întâlnirea de lucru reprezintă o inițiativă în cadrul proiectului Modelul Economiei Sociale în România, proiect implementat în cadrul unui parteneriat din care fac parte Asociația Alternative Sociale din Iași în calitate de beneficiar, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) România, Academia de Studii Economice din București și Universitatea “Al. I. Cuza” din Iași. Proiectul se desfășoară în perioada martie 2011 – februarie 2014 și este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 – Axa Prioritară 6 – Promovarea incluziunii sociale.

Întâlnirea din 29 noiembrie este al doilea eveniment de acest gen organizat de PNUD România în cadrul proiectului Modelul Economiei Sociale în România. Un eveniment similar a fost organizat în decembrie 2011 atunci când PNUD România a facilitat dialogul administrației publice centrale, reprezentată de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, cu alte ministere de resort, dar și cu entități de economie socială cu ocazia lansării proiectului de lege a economiei sociale.