Ioana Traistă, Fundația PACT: Prin inițiative de antreprenoriat social oamenii pot contribui la bunăstarea comunității din care fac parte și la rezolvarea unor probleme de zi cu zi

Interviu realizat de Dorian Ilie, Responsabil Comunicare și Relații Publice, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) România

Fundația PACT lucrează direct cu oamenii care trăiesc în zonele rurale şi oraşele mici din sudul României pentru a crea structuri ale societăţii civile pe care le numesc organizaţii comunitare şi pe care le sprijină pentru a fi active, eficiente şi eficace, sustenabile şi vizibile în regiunea lor. Astfel, prin programele și proiectele pe care le derulează, identifică oamenii cu inițiativă din comunitățile din sudul României și îi sprijină cu resurse și informații pentru a dezvolta proiecte relevante în comunitățile lor.

Misiunea fundației este de a contribui la dezvoltarea durabilă a comunităților prin încurajarea, susținerea și promovarea inițiativelor locale și regionale, a parteneriatului și a responsabilității sociale (la nivel de indivizi, companii, autorități și instituții publice). Pentru aceasta, PACT urmărește patru direcții strategice: 1. dezvoltare comunitară, 2. economie socială, 3. influențarea teoriei, practicii și a politicilor publice relevante pentru domeniile noastre de activitate și 4. dezvoltarea organizațională a Fundației.

În cei aproape 11 ani de activitate, echipa extinsă a Fundației PACT a lucrat în 118 comunități și a facilitat crearea a peste 150 de parteneriate; a instruit 408 de persoane în evaluare participativă a nevoilor, planificare de proiect, management de proiect, comunicare organizațională și strângere de fonduri; a finanțat 109 de proiecte comunitare în comunități mici și mijlocii din zonele rurale și mic-mediu urbane din sudul României, în valoare totală de 459.604 lei.

Despre activitățile organizației, despre economie socială, provocările din domeniu și exemple de succes am discutat cu d-na Ioana Traistă, Manager Comunicare în cadrul Fundației PACT

D-na Traistă știu că lucrați cu mulți cetățeni din comunități din sudul țării. Cine sunt aceștia și care este povestea lor?

“Tot ce am făcut, am făcut cu luptă multă. Asta este, mă lupt şi o ieşi ceva” este  un enunţ ce sintetizează personalitatea Rodicăi Ciutureanu, o femeie activă şi implicată în viaţa comunităţii în care locuieşte, în comuna Bârca, judeţul Dolj. De meserie croitoreasă – confecţioner îmbrăcăminte prin metode industriale după cum îi este înscris pe diplomă – şi mamă a trei copii (dintre care doi stabiliţi în străinătate), Rodica Florentina Ciutureanu este pasionată de ceea ce face şi îşi doreşte să dea mai departe comunităţii din energia şi creativitatea ei. Lucrând cu copiii, implicându-se în numeroase proiecte cu Asociaţia Tinere Speranţe pe care a fondat-o în cadrul programului Participare și putere de acțiune, ea reuşeşte să îi motiveze pe cei din jur, pentru că are încredere în puterea celor mulţi.

Rodica a aflat despre programul nostru de la o altă organizația comunitară, Asociația Rudezis din Giurgiţa (județul Dolj) şi i-a plăcut ideea. “Am înfiinţat organizaţia pentru că am văzut că în toată România sunt astfel de organizaţii comunitare şi pentru că este nevoie de implicare, se pot face lucruri foarte bune împreună. M-am gândit că şi în comunitatea noastră ar fi bine să avem o astfel de organizaţie. La început am fost un grup de iniţiativă, după aceea ne-am gândit să ne înregistrăm juridic. Faptul că eşti înregistrat îţi oferă mai multă putere, mai multă siguranţă, acces mai bun la anumite programe care îţi cer să fii înregistrat legal. Asociația Cultural Artistică Tinere Speranțe realizează activități pentru tinerii din comunitate. Comuna fiind îmbătrânită, m-am gândit că e mai bine să lucrez pentru tineri, să pot să îi păstrez în comunitate. Pe un copil poţi să-l canalizezi către ceva bun, chiar dacă în familie nu are un exemplu potrivit, mărturisește Rodica.

Care sunt inițiativele de economie socială ale Fundației PACT?

În august 2012 am lansat programul “PACT pentru COMUNITATE” prin care oferim comunităților mici (sate, comune sau orașe cu până în 30.000 de locuitori) oportunitatea de a realiza proiecte pentru a avea o viață mai bună din punct de vedere social și economic. Noi îi sprijinim printr-o mică finanțare, dar le suntem alături și prin instruire, consultanță și facilitare pentru a-i ajuta să pună în practică pe cât se poate de bine ceea ce doresc să facă pentru și împreună cu membrii comunității lor. Una dintre componentele pentru care oferim aceste finanțări este cea de antreprenoriat social. Prin “PACT pentru COMUNITATE” susținem activități economice, generatoare de venit, cu profil social, inițiate de grupuri sau organizații mici locale care mobilizează și valorizează resursele din comunitate, creează locuri de muncă la nivel local și reinvestesc profitul obținut în dezvoltarea activității proprii și a comunității pe care o deservesc.

Care sunt comunitățile finanțate de PACT și ce anume se întâmplă acum în aceste comunități?

În prima rundă de finanțare din cadrul programului “PACT pentru COMUNITATE” am sprijinit trei afaceri sociale. Acestea au primit ca finanțare capitalul inițial pentru start-up (sau o parte din necesarul de start-up) până în limita a maxim 3000 USD. Astfel, s-au născut în ultimul an poveşti frumoase, precum cea a doamnei Rodica Ciutureanu din Bârca, jud. Dolj care în luna mai 2012 a deschis oficial prima croitorie din comună, generând astfel trei locuri de muncă în comunitate: însăși inițiatoarea – croitoreasă de meserie, pasionată de a lucra mai ales cu și pentru copiii din comună și a transmite mai departe arta croitoriei, apoi doamna Sanda, care a lucrat mulți ani într-o fabrică de confecții, dar de 7 ani de când s-a închis a rămas în şomaj şi, nu în ultimul rând, doamna Anișoara care este la început și vrea să învețe o nouă meserie pentru a putea să le ofere o viață mai bună celor patru copii ai săi.

Următoarea inițiativă pe care am susținut-o este în satul Urziceanca, județul Dâmbovița. Majoritatea locuitorilor din sat se ocupă cu meșteșugul producerii artizanale a măturilor din paie de sorg. Această ocupație este principala sursă de venit din sat, iar în ultimii ani acest meșteșug este în scădere din cauza introducerii pe scară largă a măturilor realizate din material plastic. Cei trei inițiatori ai afacerii, cunoscători ai meșteșugului, au văzut că interesul pentru perpetuarea tradiției producerii măturilor din paie de sorg este scăzut și au dorit să o promoveze și să o mențină. În cadrul Atelierelor Urziceanca, 400 de copii din București și Târgoviște vor participa în primul an la cursuri, iar alături de ei alți 200 de copii din comunitate beneficiază de aceste ateliere fără să plătească. Meșterii locali implicați în proiect beneficiază de noi venituri din taxele plătite de participanți. Viziunea celor trei inițiatori este de a avea în sat meșteri mândri de meștesugul lor, gata să împărtășească și altora din cunoștințele lor, dar și să promoveze satul ca centru meștesugăresc important.

A treia inițiativă aparține Asociaţiei Pro Turism Nedeea Vâlceană (APTNV), organizaţie care valorifică patrimoniului cultural şi natural ca factor cheie în dezvoltarea comunităţilor. Ei au organizat tabere tematice (istoria locurilor, astrologie, echitaţie etc.) care să crească interesul pentru agro-turism în zonă şi să valorifice potenţialul resurselor locale. În prima tabără de 3 zile au implicat direct (gătit, spălat, ghidaj etc.) 5 membri din comunitate. Aceştia au obţinut un plus de venituri pe această cale. Pe lângă oamenii din comunitate, orăşenii din Bucureşti, Vâlcea, Piteşti, Sibiu care au participat la tabără s-au bucurat de bogățiile din zonă. Membrii organizației își doresc să organizeze în fiecare an cel puţin 3 astfel de tabere.

Care considerați că este cea mai de succes inițiativă a organizației?

Nu aș vrea să vorbim despre povești de succes pentru că avem tendința să le folosim ca modele fără să le adaptăm, ci mai degrabă despre proiecte care pot fi replicate ținând cont de specificul local.

Astfel, în toamna lui 2012 am început proiectul Identitate, Tradiție, Bunăstare locală. Din experiența de teren ştim că interesul membrilor comunităților rurale pentru păstrarea moștenirii culturale este în creștere. Ei conștientizează că identitatea culturală, în strânsă legătură cu capitalul social  al unei comunități şi cu identitatea socială a membrilor acesteia, influențează în mare măsură capacitatea comunității de a răspunde sustenabil la valurile de schimbări economice, sociale și politice. Cu cât o comunitate își valorizează mai mult istoria, tradițiile și obiceiurile, cu cât consumul de cultură și educație este mai ridicat, cu atât sunt create relații mai puternice între membrii comunității, dar și cu factorii externi care pot influența comunitatea. Prin acest proiect lucrăm în cinci comunități: Găujani (județul Giurgiu), Spanțov (Călărași), Făcăieni (Ialomița), Cândești (Dâmbovița) și Cocorăștii Mislii (Prahova).

Într-o primă etapă, cu sprijinul facilitatorilor comunitari, grupurile și asociațiile din acest comune, precum și alți membri din comunitate au identificat tradiţii şi expresii locale, artele spectacolului, practici sociale şi ritualuri, meşteşuguri tradiţionale. Apoi, împreună cu consultanții noștri, cele cinci comunități implicate au identificat idei de afaceri, bazate pe aceste tradiții locale, care pe termen lung să pună în valoare specificul local, dar să și aducă venituri suplimentare în comunitate: Grupul de inițiativă CÂNDești ACTIV (Cândești, Dâmbovița) propune înființarea unei cooperative formate din 10 localnici, CÂNDești HARNIC, având ca obiect producerea și comercializarea fructelor uscate – vor începe cu comercializarea fructelor uscate, iar pe termen lung intenționează să se dezvolte cu o unitate de producție care să fie la dispoziția membrilor cooperatori și a altor localnici.

În Cocorăștii Mislii, Prahova, asociația locală propune un atelier de confecționat costume populare, obiecte de îmbrăcăminte și podoabe de inspirație tradițională; principala piață de desfacere pentru costume populare – ansambluri de dansuri populare din județ și regiune.

Grupul de inițiativă din Făcăieni, Ialomița, vrea să înființeze o cooperativă pentru confecționarea de obiecte din răchită (de la coșuri și obiecte decorative, la mobilier din răchită); există un singur meșter în comunitate care încă mai păstrează acest meșteșug, de aceea cooperativa se va înființa de către un grup de localnici care doresc să învețe acest meșteșug de la meșterul împletitor (și el membru al viitoarei cooperative); activitate a proiectului de start-up este și înființarea unei plantații de răchită cu sursă proprie de apă, ceea ce va reduce foarte mult costurile de producție.

În Găujani, Giurgiu, Asociația Datini, Educație și Cultură propune un atelier de croitorie, cusătorie tradițională, în principal pentru obiecte de îmbrăcăminte de inspirație tradițională; pentru început vor promova în regiune uniforme școlare cu motive tradiționale specifice locului, ientru siv sonalizate ehiar a școlii din Găujani înființarea unei plantații de răchită cu sursă proprie de apă ceea ce va riar prima comandă va fi chiar a școlii din Găujani. Ca activitate complementară a înființării atelierului, asociația a început deja în parteneriat cu AJOFM  realizarea în comunitate a unor cursuri de specializare în croitorie / cusătorie pentru 14 localnice.

Asociația Împreună pentru Viitor din Spanțov, Călărași,  va înființa un atelier de cioplitorie în lemn, valorificând astfel tradiția rudarilor din localitate; vor confecționa pe lângă mobilierul tradițional specific rudarilor (scaunul cu trei picioare, masă) și ustensile folosite tradițional în bucătărie (linguri, clești, făcăleț, sucitor, platouri etc.). Ca segment de posibili clienți vizează pensiunile din sudul țarii care promovează tradiția și hoteluri, chiar lanțuri hoteliere care au început să aibă în ofertă pachete de servicii de inspirație tradițională.

De ce a ales Fundația PACT să se implice în activități de economie socială?

Oamenii cu care noi lucrăm își cunosc comunitățile, văd care sunt resursele locale și au idei despre cum le pot folosi pentru a răspunde unor nevoi locale pentru a avea o viață mai bună. Noi dorim să contribuim la consolidarea capacității lor de a valoriza, valorifica și gestiona resursele locale în manieră sustenabilă pentru a asigura bunăstarea tuturor membrilor comunității, respectând coeziunea socială:

• Crearea de oportunități pentru ca actorii locali să dobândească inspirație, cunoștințe și abilități practice în domeniul economiei sociale, cu accent pe antreprenoriatul social și cultural cu impact social.

• Conștientizarea și mobilizarea actorilor și resurselor de la toate nivelurile, inclusiv autorități centrale, în vederea sprijinirii antreprenoriatului social, cultural sau a altor forme de inițiative ale economiei sociale din comunitățile rurale și urbane mici-medii.

Noi lucrăm în 19 județe din zona de sud (inclusiv sud-est și sud-vest) a României. Am ales această regiune tocmai pentru că aici capitalul social și gradul de implicare civică sunt mult mai scăzute decât în alte zone. Apoi, sudul are bogății care nu sunt la fel de promovate și cunoscute și care merită atenție pentru a fi valorificate. Prin inițiative de antreprenoriat social, oamenii pot contribui la bunăstarea comunității lor atât material, cât și prin valorificarea specificului local și rezolvarea unor probleme cu care se confruntă zi de zi.

Care este viziunea Fundației legată de economie socială?

Vedem o interrelaționare între obiectivele economiei sociale și cele ale dezvoltării comunitare. Dezvoltarea comunitară pune bazele pentru crearea condițiilor necesare pentru o societate mai justă și mai echitabilă bazată pe redistribuirea puterii și bunăstării. Iar economia socială, ca sector activ deja în România, oferă posibilități valide în acest sens, mai ales în contextul crizei sociale și economice pe care o traversăm. Principiile economiei sociale se reflectă și în abordările de dezvoltare comunitară: participarea în luarea deciziilor, capacitare/empowerment, solidaritate și acțiune colectivă pentru a atinge o schimbare socială pozitivă privind inegalitatea, excluziunea socială și sărăcia. Ambele descriu procese prin care cei defavorizați câștigă încredere, se asociază cu alții pentru a participa la acțiuni menite să le schimbe situația de viață și să adreseze probleme cu care se confruntă în propria comunitate. Inițiativele de economie socială se bazează pe nevoile oamenilor, cu prioritate, pe principii care includ cooperarea eficientă, interdependența și participarea activă a cetățenilor în realizarea bunăstării sociale și economice a comunităților locale.

Care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un proiect pentru a fi finanțat de Fundația PACT?

Sprijinim proiecte de start-up ce se înscriu în categoria inițiativelor de antreprenoriat social sau antreprenoriat cultural cu impact social, care:

  • urmăresc să producă impact social, aducând soluții inovatoare, eficiente, viabile economic pentru rezolvarea unor probleme locale;
  • au ca scop producerea de bunuri și/sau prestarea de servicii care contribuie la bunăstarea comunităţii sau a membrilor acesteia, vizând interesul general al comunității și creșterea gradului de ocupare a persoanelor din grupuri vulnerabile;
  • generează profit pe care îl utilizează exclusiv în scopul îndeplinirii obiectivelor sociale și pentru a asigura viabilitatea pe termen lung a activității economice, reinvestind în asigurarea sustenabilității modelului de afacere.

Pe lângă informațiile de mai sus, toate condițiile pe care cei care aplică trebuie să le respecte pot fi găsite în Ghidul Aplicantului aferent componentei 2 «Inițiative de economie socială» din cadrul programului nostru de finanțare «PACT pentru COMUNITATE» www.pactpentrucomunitate.ro