FDSC-IES, UB si ICCV au lansat 12 lucrari in domeniul economiei sociale

Institutul de Economie Sociala din cadrul Fundatiei pentru Dezvoltarea Societatii Civile, Universitatea din Bucuresti si Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii au lansat joi (29 august 2013) 12 lucrari, cu ocaziaConferintei Nationale a Economiei Sociale 2013 – „Pentru o economie a solidaritatii”, editia a 3-a.

Abordand o serie de tematici deosebit de relevante in domeniul economiei sociale, lucrarile au fost elaborate in cadrul proiectului „Prometeus – promovarea economiei sociale în România prin cercetare, educaţie şi formare profesională la standarde europene” (ID 57676), implementat de Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile in parteneriat cu Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii, Universitatea Bucuresti – Facultatea de Sociologie, European Research Institute on Cooperative and Social Enterprises si Centrul National de Pregatire in Statistica si cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeste in Oameni!

Iata mai jos cateva informatii despre fiecare lucrare:


RAPOARTE DE CERCETARE

1. Serviciile sociale in Romania. Rolul actorilor economiei sociale
Autori: Gabriela Dima (coord.), Cristina Barna

Raport IES
Pentru a descarca acest raport click aici.

Lucrarea cartografiaza pentru prima data rolul actorilor economiei sociale in dezvoltarea serviciilor sociale conturand o posibila piata mixta public-privata a acestor servicii. Dintre actorii economiei sociale, se concentreaza pe asociatii si fundatii, analizand de asemenea cultele si organizatiile religioase, acestea reprezentand in anul 2011 mai mult de jumatate dintre furnizorii de servicii sociale acreditati.

In lucrare se realizeaza pentru prima data o analiza de profunzime a organizatiilor acreditate ca furnizori de servicii sociale si a serviciilor acestora, prezentandu-se evolutii generale pentru anii 2010 si 2011 si comparative intre organizatiile economiei sociale cu sectorul public ale tipurilor de servicii furnizate, formei institutionale, numarului de beneficiari si a distributiei acestora pe medii. Analiza are la baza o ancheta de teren desfasurata in 2012 in premiera pe un esantion reprezentativ de furnizori publici si privati acreditati de servicii sociale si numeroase grupuri focus si interviuri.

Studiul include si o analiza a surselor si mecanismelor de finantare, a ponderii acestora si o analiza comparativa intre Romania, care aloca cel mai mic procent din Produsul Intern Brut protectiei sociale si restul Uniunii Europene in ceea ce priveste cheltuielile de protectie sociala.

In final studiul identifica principalele tendinte inregistrate in evolutia sectorului serviciilor sociale in Romania, semnaland ca, dupa o perioada de crestere constanta 2000-2005, in ultimii ani, incepand din 2009, se constata o stagnare a acestui sector care ar trebui sa ingrijoreze decidentii, ea fiind consecinta mai multor factori printre care si politicile publice adoptate in aceasta perioada. Autoarele fac si cateva recomandari necesare pentru dezvoltarea domeniului.

2. Economia sociala si ocuparea fortei de munca. Integrarea grupurilor vulnerabile pe piata muncii
Autor: Stefan Constantinescu
Raport IES

Pentru a descarca acest raport click aici.

Lucrarea include o sinteza a principalelor abordari teoretice privind relatia dintre economia sociala si ocuparea fortei de munca si principale cadre de politici publice din spatiul european in care economia sociala detine un rol important.

Capitolul „Angajarea in Economia Sociala” cuprinde date generale si indicatori de ocupare din tarile membre ale Uniunii Europene si informatii generale si de ordin economic privind angajarea in principalele organizatii de economie sociala din Romania: asociatii, cooperative si fundatii.

Integrarea economiei sociale in cadrele de politici publice din Romania este pe larg analizata in Capitolul 3, incluzand si date privind modul in care au raspuns organizatiile economiei sociale masurilor active de ocupare si incluziune incluse in Programul Operational Sectorial – Dezvoltarea Resurselor Umane in perioada 2008-2012.

Cea mai extinsa sectiune a studiului, este dedicata integrarii pe piata muncii a grupurilor vulnerabile si realizeaza o diagnoza a unitatilor protejate din Romania, entitati apropiate intreprinderilor sociale de insertie din spatiul european. Autorul aduce  clarificari si asupra unor termeni, respectiv realitatilor asociate acestora in Romania, cum ar fi  intreprinderi sociale de insertie, in lipsa unor definitii legal-administrative.
Diagnoza porneste de la o cercetare de tip cantitativ ce a implicat realizarea in premiera a unui sondaj reprezentativ la nivelul intregii populatii de unitati protejate autorizate la data de 1 august 2012, prima de acest fel in Romania.

3. Economia sociala si ocuparea fortei de munca. Furnizorii de formare profesionala si servicii de stimulare a ocuparii
Autor: Stefan Constantinescu
Raport IES

Pentru a descarca acest raport click aici.

Lucrarea evidentiaza contributia furnizorilor de formare sau servicii de ocupare la cresterea angajabilitatii lucratorilor in contextul al rolului economiei sociale in furnizarea de servicii. Capitolul 1 sintetizeaza principalele abordari teoretice asupra rolului si avantajele comparative ale organizatiilor de economie sociala in furnizarea de servicii publice sau de consum privat.

Modul in care formarea profesionala si serviciile de ocupare sunt integrate in cadrele de politici publice de ocupare si incluziune sociala este pe larg analizat in capitolul 2. Capitolul 3 – Masuri active de ocupare a fortei de munca si include o analiza amanuntita atat a principalelor masuri active finantate prin serviciul public de ocupare cat si al celor co-finantate prin Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial – Dezvoltarea Resurselor Umane in perioada 2008 – 2012.
In ultimul capitol sunt prezentate principalele rezultate de cercetare, de natura cantitativa si calitativa, privind organizatiile acreditate in furnizarea de servicii de formare profesionala si servicii de ocupare, concentrandu-se asupra furnizorilor organizati in forme specifice economiei sociale (asociatii si fundatii) care au un rol central in implementarea masurilor active din cadrul politicilor de ocupare si incluziune sociala.
Lucrarea evidentiaza ponderea organizatiilor economiei sociale in domeniul formarii si ocuparii, o piata din ce in ce mai competitiva, in care peste trei patrimi din totalul furnizorilor deruleaza activitati economice generatoare de venit, beneficiarii achitand integral sau partial serviciile accesate.

 

4. Organizatiile cu profil religios angajate in economia sociala in Romania
Autor: Iuliana Conovici (coord.)
Raport IES

Pentru a descarca acest raport click aici.

Cercetarea se ocupa de explorarea unui teren inedit, aflat la granita economiei sociale: rolul social si economic al organizatiilor cu profil religios si rolul lor in economia sociala, incluzand atat organizatiile religioase propriu-zise (cultele religioase), cat si organizatiile neguvernamentale intemeiate direct sau indirect pe o credinta religioasa (faithbased NGOs).

O astfel de tema a fost necesara, chiar daca institutiile religioase nu au fost de obicei investigate ca actori ai economiei sociale in literatura de specialitate, deoarece cercetari precedente ale FDSC au relevat faptul ca organizatiile cu profil religios reprezinta un sector in crestere relativ rapida in ultimii ani; multe dintre aceste organizatii devenind furnizori acreditati de divese servicii.

Cercetarea exploreaza evolutia organizatiilor cu profil religios si a rolului lor social si economic in perioada 2000-2010, oferind o prima evaluare a importantei si a impactului acesteia in sectorul mai larg al economiei sociale din Romania. De asemenea se evidentiaza capacitatea de mobilizare de resurse, umane si financiare, specifica acestor organizatii.

Raportul include o analiza a principalilor factori care afecteaza sustenabilitatea acestor organizatii cum ar fi nesiguranta si lipsa de previzibilitate in materie legislativa si administrativa si politizarea finantarii, bariere administrative (uneori frizand absurdul) in calea unor servicii pentru categoriile cele mai defavorizate.

 

 

5. Organizatiile de ajutor reciproc
Autor: Mihaela Lambru
Raport ICCV

Raportul va fi disponibil pentru descarcare in curand.

Prin acest volum ne propunem sa aducem informatie structurata care sa sustina dezbaterile recente din Romania cu privire la mutualism si organizatii mutuale, sa aduca clarificari conceptuale si informatie recenta cu privire la profilul, dinamica si structura organizatiilor mutuale si de ajutor reciproc.

Lucrarea de fata isi propune sa „decupeze” din realitatea organizationala complexa acoperita de domeniul economiei sociale, zona specifica asociatiilor de ajutor reciproc, organizatii mutuale functionand in Romania.

Sunt evidentiate contributia si importanta acestor organizatii in dezvoltarea cadrului asociativ pentru varsta a treia, in dezvoltarea unor variante viabile economic si social de acoperire suplimentara a unor riscuri precum excluderea de pe piata de credit a persoanelor cu resurse mici, accesul redus la servicii de sanatate si servicii de proximitate variate pentru varstnicii saraci, sprijin pentru familie in cazul unor evenimente dificile (deces) sau dezvoltarea de alternative pentru situatiile de dependenta.

 

 

 

6. Cooperativele din Romania. Actori ai dezvoltarii socio-economice
Autor: Claudia Petrescu (coord.)
Raport ICCV

Raportul va fi disponibil pentru descarcare in curand.

Volumul de fata prezinta principalele caracteristici si evolutia cooperativelor din Romania avand la baza o cercetare teoretica si empirica comprehensiva. Paradigma conceptuala aflata la baza elaborarii volumului este cea a economiei sociale, cooperativele fiind analizate din aceasta perspectiva.

Prima parte cuprinde istoricul acestui tip de entitate de economie sociala la nivel national si international. Partea a doua este dedicata diverselor abordari teoretice ale cooperativelor, caracteristicilor acestora si tipologiei acestor organizatii. Cadrul de politici publice specific cooperatiei din Romania este prezentat in cea de-a treia parte a volumului incepand cu anul 1887 si pana in zilele noastre.

Ultima parte a volumului cuprinde o analiza a principalelor trenduri si provocari din ultimul deceniu al cooperatiei din Romania bazata pe datele analizei cantitative si calitative derulate. Evolutia si principalele elemente structurale ale cooperatiei din Romania sunt analizate pornind de la baza de date REGIS a Institutului National de Statistica.

 

 

7. Organizatiile colective ale proprietarilor de terenuri agricole si forestiere. Profil, evolutie, tendinte
Autor: Claudia Petrescu (coord.)
Raport ICCV

Raportul va fi disponibil pentru descarcare in curand.

Pornind de la paradigma conceptuala a economiei sociale, volumul de fata realizeaza o analiza comprehensiva a formelor de proprietate colectiva a proprietarilor de terenuri agricole si forestiere bazata pe o cercetare teoretica si empirica.

Volumul debuteaza cu prezentarea principalelor abordari teoretice si caracteristici ale acestor organizatii. Partea a doua este dedicata istoricului acestui tip de entitate de economie sociala la nivel national si international.Cadrul de politici publice al acestor entitati este analizat in partea a treia.

Ultima parte cuprinde o diagnoza a formelor de proprietate colectiva a proprietarilor de terenuri agricole si forestiere din Romania pe baza datelor unei cercetari cantitative si calitative exhaustive

 

 

8. Economia sociala in contextul dezvoltarii locale
Autor: Claudia Petrescu (corod.)
Raport ICCV

Raportul va fi disponibil pentru descarcare in curand.

Entitatile de economie sociala sunt actori importanti in procesul de inovare sociala prin produsele si serviciile realizate si mai ales prin efectele acestora asupra intregului proces de dezvoltare locala.

Volumul de fata propune o analiza transversala a entitatilor de economie sociala din Romania (cooperative, case de ajutor reciproc, forme asociative ale proprietarilor de terenuri agricole, forme de proprietate colectiva ale proprietarilor de terenuri forestiere, organizatii neguvernamentale) si a impactului acestora asupra dezvoltarii locale.
Este prima analiza comparativa a impactului acestor entitati asupra dezvoltarii locale derulata in Romania, ce are la baza rezultatele unei cercetari de teren exhaustive ce a cuprins peste 5000 de entitati de economie sociala din Romania.

Volumul debuteaza cu o prezentare a principalelor caracteristici ale entitatilor de economie sociala care au efecte asupra procesului de dezvoltare sociala. Partea a doua este dedicata analizei comparative a acestora, iar ultima parte a volumului cuprinde studii de caz si rolul lor in dezvoltarea locala.

 

MANUALE

9. Economia sociala si cooperatia in Romania. O perspectiva socioistorica comparata
Autor: Maria Larionescu
Manual UB

Acest manual poate fi consultat la biblioteca Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala a  Universitatii din Bucuresti si la Biblioteca Centrală Universitara din Bucuresti.
Manualul ofera, in premiera, o sinteza a evolutiei cooperatiei romanesti din perspectiva economiei sociale, oferind informatii relevante pentru intelegerea si explicarea conditiilor ce au facilitat atat
performantele, cat si esecurile cooperatiei rurale si urbane din Romania.

Sunt prezentate argumente asupra identitatii cooperatiei ca institutie a economiei sociale: finalitati asumate, relatiile dintre Statul normator si autonomia cooperatiei, tipologia si frecventa unitatilor cooperatiste, nivelul de participare al populatiei satesti si urbane la miscarea cooperativa.

Lucrarea initiaza dezbateri asupra cooperatiei si dinamicii nevoilor populatiei, comparand politica cooperativa cu viata asociativa reala, in contextul problematic al economiei sociale. De asemenea, manualul problematizeaza situatia lipsita de speranta a micului agricultor pe piata produselor agricole si pune in lumina o serie de limitari ale dreptului de autonomie a cooperatiei prin imixtiunile puterii.

 

 

10. Economia sociala a grupurilor vulnerabile
Autor: Doru Buzducea (coord.)
Manual UB

Acest manual poate fi consultat la biblioteca Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala a  Universitatii din Bucuresti si la Biblioteca Centrală Universitara din Bucuresti.
Dincolo de teoriile economice clasice, probabil ca afacerile sociale, antreprenoriatul social si economia sociala ar putea sa constituie economia viitorului, evident, neignorand afacerile centrate pe profit care raman motorul dezvoltarii oricarui tip de societate.

La nivel local supravietuiesc grupurile vulnerabile si grupurile de risc ridicat, victime ale diferitelor situatii social-structurale sau familial-istorice, confruntandu-se cu lipsuri cronice, cu deficit substantial de resurse, cu lipsa perspectivelor si posibilitati limitate de evadare din situatiile ce inspira fatalitate si perpetuarea stilurilor defectuoase de viata.

Manualul de fata, realizat prin efortul unor cercetatori si cadre didactice cu preocupari in domeniu, este util atat studentilor de la facultatile de profil, cat si decidentilor din administratia publica centrala si locala si practicienilor din sfera asistentei sociale.

 

 

11. Intreprinderile sociale
Autor: Mihaela Lambru
Manual UB

Acest manual poate fi consultat la biblioteca Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala a  Universitatii din Bucuresti si la Biblioteca Centrală Universitara din Bucuresti.
Manualul isi propune sa contribuie la intelegerea conceptului si realitatii institutionale a intreprinderilor sociale, intreprinderi construite specific pentru a genera beneficii pe termen lung comunitatilor si grupurilor sociale in situatie de risc.

Manualul debuteaza cu o prezentare a cadrului teoretic in care s-a dezvoltat conceptul de intreprindere sociala, precum si a dezbaterilor publice privind utilitatea sociala a acestor tipuri noi de organizatii hibride. In a doua parte a manualului prezentam evolutii ale cadrului de politica publica privind sustinerea acestor intreprinderi sociale in diverse tari europene, propunand o tipologie a abordarilor de politici publice in domeniu.

Ultima parte a manualului prezinta diversele provocari pe care le ridica conceptul de intreprindere sociala si aduce in discutie elemente ce tin de inovatie sociala in materia guvernarii, managementului si strategiilor care sa puna in evidenta elementele distincte pentru aceste organizatii antreprenoriale prin raportare la cele conventionale

 

 

12. Economie sociala, bunuri si proprietati comune in Romania
Autori: Calin Cotoi, Oana Mateescu
Manual UB

Acest manual poate fi consultat la biblioteca Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala a  Universitatii din Bucuresti si la Biblioteca Centrală Universitara din Bucuresti.
Cartea trateaza aparitia economiei sociale ca expertiza, tip de reprezentare, teorie si mod de guvernanta a unui sector aparte din zona economica, sociala si morala a societatii moderne in legatura cu problematica bunurilor comune. Filiera ce leaga discursurile economiei sociale de cele ale bunurilor comune este asigurata de perspectivele istorice ale constituirii unei a treia cai – intre capitalism si socialism – asa cum au aparut acestea in Europa Centrala si Rasariteana, cu accentul pus asupra cazului Romaniei.

Modalitatile de folosire a (teoriei) bunurilor comune isi pot extinde aplicabilitatea de la intreprinderi si forme de asociere in special agricole, la problematica cunoasterii, a bunei guvernante si a accesului la informatie. Este problematic insa in ce masura diferite forme istorice de bunuri comune – in proces de disolutie sau radicala transformare – pot, in cadrul tipului de expertiza si guvernare propus de teoriile economiei sociale, sa aiba semnificatie si impact in Romania de astazi.

Sursa: Institutul de Economie Sociala